1. Proprietăți chimice: Benzoatul de metil este relativ stabil, dar este hidrolizat pentru a genera acid benzoic și metanol atunci când este încălzit în prezența alcalii caustice. Nu există nicio schimbare când este încălzit într-un tub sigilat la 380-400°C timp de 8 ore. Atunci când este pirolizată pe plasa metalică fierbinte, se formează benzen, bifenil, metil fenil benzoat etc. Hidrogenarea la 10MPa și 350°C generează toluen. Benzoatul de metil suferă o reacție de transesterificare cu alcoolii primari în prezența etanolatului de metal alcalin. De exemplu, 94% din reacția cu etanol la temperatura camerei devine benzoat de etil; 84% din reacția cu propanol devine propil benzoat. Nu există nicio reacție de transesterificare cu izopropanol. Esterul alcoolului benzilic și etilenglicolul folosesc cloroform ca solvent, iar când se adaugă o cantitate mică de carbonat de potasiu la reflux, se obține benzoat de etilenglicol și o cantitate mică de ester benzhidrol de etilenglicol. Benzoatul de metil și glicerina folosesc piridina ca solvent. Când este încălzită în prezența metoxidului de sodiu, transesterificarea poate fi efectuată și pentru a obține benzoat de glicerină.
2. Alcoolul metil benzilic este nitrat cu acid azotic (densitate relativă 1,517) la temperatura camerei pentru a obține 3-nitrobenzoat de metil și 4-nitrobenzoat de metil în raport de 2:1. Folosind oxid de toriu ca catalizator, reacţionează cu amoniacul la 450-480°C pentru a produce benzonitril. Se încălzește cu pentaclorură de fosfor la 160-180°C pentru a obține clorură de benzoil.
3. Benzoatul de metil formează un compus molecular cristalin cu triclorura de aluminiu și clorură de staniu și formează un compus cristalin fulminant cu acid fosforic.
4. Stabilitate și stabilitate
5. Materiale incompatibile, oxidanți puternici, alcalii puternici
6. Pericole de polimerizare, fără polimerizare
